fbpx
compost in gospodarie

Gropile de gunoi si incineratoarele polueaza solurile, aerul, apa si sunt un pericol pentru sanatatea tuturor organismelor vii. Uniunea Europeana a observat ca procentul de deseuri reciclate mai in toate tarile, este destul de mic, prin urmare una dintre solutii a fost sa introduca si obligativitatea colectarii separate a deseurilor biodegradabile si transformarea acestora in compost. De aici a venit ideea legii compostului, care a intrat in vigoare din 2021 si in Romania.

In mare, in Romania, incepand cu data de 1 ianuarie 2021, legea obliga Unitatile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) sa implementeze colectarea separata a deseurilor biodegradabile. Aceasta presupune colectarea separata din usa in usa a biodeseurilor in mediul urban si implementarea schemei "plateste pentru cat arunci" plus incurajarea compostarii individuale in gospodariile din mediul rural.

Prin urmare, o parte din gospodarii vor primi sau au primit deja recipiente pentru colectarea “fractiei umede”, a deseurilor biocompostabile care,  daca sunt colectate separat in mod corect nu mai ajung la groapa de gunoi si nu mai sunt arse, ci sunt transformate in compost. Aceste deseuri, in functie de caz si locatie (apartament, curte, spatii publice, companii) sunt fie preluate de catre serviciul de salubrizare, fie pot fi transformate in compost in gospodaria proprie. Ultima varianta este una ideala, deoarece nu se mai foloseste transportul care genereaza emisii. Economisim astfel resurse si putem beneficia de compost solid si lichid pentru un sol sanatos in propria gradina.

Scopul acestui articol este cel de a transmite incepatorilor in compostare, care locuiesc la curte, cateva reguli de baza. Aici puteti gasi articolul cu solutii pentru compostarea in apartament.

 

1

AMPLASAREA RECIPIENTULUI DE COMPOSTARE SI POSIBILE AMELIORARI

Daca ati primit un recipient pentru compostare din plastic sau din lemn, ideal ar fi sa il amplasati intr-o locatie la umbra, in contact direct cu solul pentru a putea permite patrunderea microorganismelor si ramelor pentru a accelera procesul de compostare. Ar fi bine ca acesta sa stea mai departe de locuinta, dar sa fie totusi accesibil pentru a putea fi alimentat. Asigurati-va ca pe fundul recipientului aveti o plasa cu ochiuri mici, astfel incat sa nu fie posibil accesul rozatoarelor.

2

CU CE ALIMENTAM RECIPIENTUL DE COMPOSTARE

Va sfatuim sa aveti in bucatarie o galetusa cu capac sau un recipient in care sa strangeti materiile organice compostabile, pe care le veti goli in mod regulat in compostor.

Puteti incepe prin a strange in galetusa:

MATERIE UMEDA (BOGATA IN AZOT)

  • coji de fructe si legume
  • fructe si legume stricate
  • resturi de flori uscate din vaza
  • zat de cafea si filtru de hartie, saculeti de ceai
  • coji de oua bine maruntite

MATERIE USCATA (BOGATA IN CARBON)

  • carton neimprimat
  • hartie care nu este lucioasa
  • cartoane de oua

Din curte, completati cu:

MATERIE USCATA SAU UMEDA DIN GRADINA

  • gazon, iarba uscata
  • frunze
  • paie
  • crengi maruntite
  • resturi de lemn maruntit sau rumegus (atentie nu lemn tratat)

Ideal ar fi sa aveti un aparat de maruntit crengi si resturi de gard viu. Astfel veti obtine o materie bogata in carbon pentru a da un echilibru ideal compostului. Partea excelenta cu compostarea gazonului si frunzelor este ca nu le veti mai folosi saci de plastic pentru a le lasa in strada in asteptarea gunoiului…ele sunt valorizate in gospodarie.

3

IMPORTANT

Nu este necesar sa adaugati apa in compost decat daca acesta este uscat. Daca il strangeti in mana si consistenta lui este aceea de burete umed, compostul este suficient de hidratat.

Compostul are nevoie de oxigen prin urmare amestecati o data pe saptamana continutul recipientului de compostare.

Daca doriti sa grabiti procesul, maruntiti bine ceea ce adaugati in compost, striviti cojile de oua si puteti adauga rame din comert sau de la crescatori cu ferme de rame special pentru compostare. Soiul cel mai recomandat este Eisenia Fetida sau rosu de California.

SE COMPOSTEAZA GREU:

  • samburi
  • coji de nuci
  • coji de avocado

NU SE COMPOSTEAZA

  • mancare gatita
  • resturi de branzeturi sau alte lactate
  • carne sau peste
  • uleiuri de orice fel
  • hartie lucioasa sau vopsita
  • rumegus din lemn care a fost tratat
  • citrice
  • ceapa sau usturoi
  • resturi de la litiera animalelor
  • etichetele de pe coaja fructelor si legumelor

Respectand aceste indicatii de baza, veti evita neplacerile cauzate de miros sau de invazia daunatorilor.

compost in gospodarie
compost in gospodarie
compost in gospodarie
compostare si compost
4

3 REGULI DE BAZA PENTRU UN COMPOST REUSIT IN GOSPODARIE

  1. Respectarea echilibrului

2/3 deseuri ‘verzi si umede’ bogate in azot (coji de fructe si legume, resturi alimentare) si 1/3 deseuri ‘uscate si brune’ bogate in carbon (frunze uscate, iarba/ gazon uscat, lemn, vegetale lemnoase maruntite)

  1. Respectarea umiditatii

Compostul care se formeaza nu trebuie sa fie nici prea uscat nici prea umed. Reperul : trebuie sa fie ca un burete umed. Daca acesta este prea umed se adauga materii care contin carbon sau se amesteca bine. Daca este prea uscat, se lasa deschis pe timp de ploaie sau se adauga apa.

  1. Prezenta oxigenului este esentiala

Se obtine prin amestecare si prin intoarcere sau prin adaugare de materii care contin carbon.

5

IDEI PRECONCEPUTE SI INTREBARI FRECVENTE

MIROS : ‘ZONA DE COMPOSTARE SI COMPOSTUL MIROS URAT’

Procesul de compostare are nevoie de oxigen pentru a se realiza in mod corect. In lipsa acestuia poate aparea mirosul urat (se degaja H2S si mirosul lui de ou stricat). Dar un compost bine echilibrat si aerisit nu miroase deloc. Miroase a humus ca in padure. Solutia in cazul in care aveti acest miros neplacut este sa amestecati pentru a oxigena si adaugati materie uscata.

DAUNATORI/ ANIMALE : ‘COMPOSTAREA ATRAGE ANIMALELE’

Echipamentele pentru compostare trebuie inchise. Mai mult, deseurile care contin carne si resturi de peste sunt interzise pentru a nu atrage animale. Pentru mai multa siguranta recipientele de compostare sunt captusite cu sarma cu ochiuri de mici dimensiuni.

FAUNA DAUNATOARE : ‘COMPOSTUL GAZDUIESTE FEL DE FEL DE INSECTE, CIUPERCI, VIERMI’

Este adevarat, acestea sunt organisme si microorganisme prezente in mod natural in compost. Dar fara ele nu poate rezulta un compost sanatos. De retinut este ca aceste vietati nu vor parasi niciodata compostul deoarece au nevoie de hrana in descompunere.
Ele nu sunt daunatoare nici in momentul in care compostul va fi imprastiat in jardiniere, in gradina sau in parc. Din contra contribuie la sanatatea solului si a plantelor.

Urban Cultor recomanda gospodariilor si curtilor comune, mai ales celor care nu au beneficiat pana acum de la serviciul de salubrizare sau de la primarie de echipamente, sa instaleze un spatiu de compostare colectiv. Acesta poate fi folosit de 2-5 gospodarii daca beneficiaza de un spatiu comun cum ar fi o curte comuna. Astfel spatiul poate fi ingrijit pe rand de catre participantii la compostare.

Pentru gospodariile care nu au primit inca recipiente dar doresc sa faca acest lucru exista posibilitatea de a face apel la produsele Urban Cultor, la cele existente pe piata sau sa produca compost in gramada. Exista mai multe solutii de compostare in gramada, pe care le vom detalia in articolele viitoare.

compostor individual din lemn
compostor individual din lemn
compostor individual din lemn
Telefon